IN SFARSIT NEFUMATOR

Scriu aceste randuri dupa ce astazi am reusit sa bifez unul din obiectivele acestui an: azi 03.01.2010 m-am lasat de fumat, m-am lasat de fumat pentru totdeauna, sunt un om liber, descatusat din sclavia nicotinei!!!!!!

Poate voi soca un pic, audienta ce isi imagineaza ca ma cunoaste, ca sunt o sfanta cu poalele in cap si picioarele bine stranse – nu carecumva sa se pituleze intre, ochiul diavolului. Din cauza acestui tip de audienta m-am ferit sa dau anumite detalii despre mine - nu care cumva sa isi imagineze ca ma laud cu rautati numai pentru a cobori la un nivel ce nu-i de nasul meu – am jurat si ma voi tine de promisiune ca nu voi poza in curva numai pentru a le da satisfactia dorita prostilor sau numai pentru a ii contrazice. Subiectul e important, evenimentul e important, viitorul imi surade datorita acestei zile asa ca voi detalia

Eu si tigara

Tot timpul am considerat ca fumez din clasa a 9-a. Nimic mai fals – fumez de la prima tigara, fumez din tabara de vara de la Borca adica treceam a 7-a. Eram inaltuta, realmente plictisita de cele 3 fete de varsta mea si am cam intrat in gasca cu cei de clasa a 11-a – evident toti fumau.

“Vai fata dar tu nu fumezi?” nu-i nimic, m-au invat ele cum sa trag primele fumuri. Mi s-au parut ingrozitor de nasoale, tin minte chiar m-am chinuit sa nu tusesc pentru a nu face o impresie proasta….am fost atat de idioata incat chiar si dupa terminarea taberei ma chinuiam sa mai fumez cate o tigara, ma straduiam sa invat sa fumez fara tuse, fara congestionarea fetei………intrebati orice fumator “Ti-a placut prima tigara? dar a doua? a avut gust bun? a avut vreo tigara gust bun?” (nu voi raspunde in locul lor, eu stiu raspunsul, il stiti si voi)

In clasa a 9-a deja cumparam pachetul. Am invatat in Cuza, cei din Ploiesti stiu ca pe vremuri vis-à-vis de acest liceu, pe o straduta deloc ferita de ochii lumii, se fuma. Se fuma in masa, nu aveai loc sa arunci un ac in marea de pusti si pustoaice care fumau pe repede inainte una mica……asa la posta ca sa avem ce fuma si in pauza urmatoare. La inceput, din clasa mea eram eu si cativa baieti…..in cateva saptamani fumau peste 50% din clasa. Am fumat acolo pana la sfarsitul lui septembrie clasa a 10-a. Nu voi uita niciodata acele clipe: fumam, eram muulti, era pauza; scartait de roti si deodata imi vad colegii albi; nu apuc sa ma intorc caci sunt smucita de o aripa si tarata in liceu – profa de chimie era diriginta la clasa a 9-a si trebuia sa le dea un exemplu – m-a bagat in clasa, le-a explicat bobocilor ca ma prinsese fumand si m-a batut, dus-intors 11 palme. Nu urmele vinete de pe fata ci umilinta si neputinta de a ma apara m-au facut sa plang o noapte intreaga pana ce nu am mai avut lacrimi (a fost prima si ultima data cand am plans o noapte intreaga) Si acum ma mai intalnesc cu oameni pe care nu ii cunosc si primesc replica “tu esti aia de a batut-o profa de chimie, nu?!” Ce a rezolvat cu atitudinea asta? NIMIC – ROMANIA PLOIESTI 1997 (eu am fumat in continuare, locul de fumat s-a mutat in incinta liceului, intr-o curte ferita de ochii trecatorilor ca sa nu se mai vorbeasca de rau directiunea, cei carora Duamna de chimine le era diriga au fumat, au baut si au facut toate prostiile pe care le fac in general adolescentii)

Bunica a aflat ca fumez inca din clasa a 9-a, imi era cea mai buna prietena si imi era imposibil sa o mint, de cum ii treceam pragul ma citea ca pe o carte deschisa…………..m-a pus sa fumez in casa nu care cumva sa o fac de ras sau sa ma fac de ras daca ma vede careva fumand pe la colturi. (alta prostie - oare gura lumii ma ajuta sa ma las sau sa fumez mai mult, ce imi pasa mie de gura lumii? dar ma rog avea o varsta si anumite conceptii)

Ai mei…….nu mai tin minte exact cand au aflat, era ceva evident: in primul rand putzeam, in al doilea rand oare era chiar plauzibil : Am geaca arsa ca le palmez tigarile baietilor!!!??? Au incercat toate metodele clasice de a ma face sa nu mai fumez: degeaba

Problema era ca eu nu imi pusesem niciodata problema ca vreodata ma voi lasa, recunoasteam ca sunt dependenta, recunosteam ca in eventualitatea in care ma voi lasa vreodata imi va fi cumplit de greu, dar de ce sa ma gandesc la toate astea daca mie imi place sa fumez, ador sa fumez? Descrierea prietenilor era: roscata aia zapacita, ragusita si cu tigara in gura

Prima data cand mi-am pus problema ca ar trebui sa ma las de fumat a fost cand s-a imbolnavit tata. Avea probleme cu inima, fumase ceva ani cam 3 pachete de Carpati fara filtru pe zi, se lasase de fumat in urma durerilor de stomac, asa pur si simplu cu pachetul de tigari in buzunarul camasii a zis de azi nu mai fumez. Fiind un tip ingrozitor de protector cu familia stiam si exact asa s-a si intamplat, ne-a expus doar un sfert de adevar asa ca am fost nevoita sa am o discutie cu medicul: 4 sau 5 (nu mai tin minte) by-passuri, reconstructia din silicon a unui sfert din inima, sanse de supravietuire la iesirea din operatie 0.02% DE CE? pentru ca a fumat, pentru ca a avut o viata stresanta etc dar uite asa am aflat eu ca principala problema a fumatului nu sunt plamanii ci vasele de sange, sangele in sine care fiind lipsit de oxigen se ingroasa si provoaca blocaje, provoaca infarct si atac cerebral. Ce am facut dupa aceasta discutie? am alergat ca nebuna 5 etaje si doua holuri luuungi si am fumat o tigara. Si asa am procedat 4 luni sau 5? (ce usor uitam, ne stergem clipele de cosmar!) si la fiecare tigara juram ca il scot pe tata din spital si ma las, dar cum as putea sa ma las acum cand numai acea tigara ma tinea in viata (Doamne cat eram de idioata!!!!!!) Evident cand l-am scos pe tata au venit alte momente grele si tot asa, ori acum daca tot il scosesem si el scapase cu viata ce sens mai avea sa ma las eu de fumat?

Urmatoarea etapa este sarcina….of! Mereu am zis ca sarcina v-a fi motivul declansator, din secunda in care voi afla ca sunt gravida ma voi lasa de fumat, imi va fi scarba de tigari, voi voma de fiecare data cand v-a trece o adiere de fum pe sub nasul meu, il voi respinge pe Bogdan care va fi un putzitor……….vise maica, vise………plangeam ca nebuna, imi zdreleam unghiile, mancam si gandul tot la tigara imi era. Nu am poftit nimic niciodata dar simteam ca ma duc cu capul daca nu fumez o tigara. M-am amagit ca mai rau ii faci fatului daca te lasi brusc, daca te lasi in primele 3 luni, daca te lasi in general. Singurul pas in fata pe care l-am facut a fost sa nu mai fumez 2-3 pachete de tigari foarte tari pe zi si sa trec la cele mai slabe de pe piata, vreo 5 tigari pe zi. As putea sa dau vina pe multi factori, ca Bogdan nu m-a sustinut de loc, ca toti prietenii desi ma sustineau verbal nu am vazut unul sa iasa din camera sau sa isi stinga tigara pentru a ma feri de fum………dar trebuie sa ai o doza mare de inconstienta sa iti imaginezi ca fumezi datorita altora sau din cauza altora dovada ca ieri (am scris acest in mai multe etape si e deja 4.01.10) cand m-am lasat de fumat am facut-o eu cu mine, eu pentru mine.

Banuiesc ca pe buzele fumatorilor ce citesc acest text exista o singura intrebare: CUM?

Am citit o carte! Am tot auzit de aceasta carte si de efectele miraculoase dar am privit totul cu scepticism, pana la urma e vorba de vointa nu? ei bine nu. Aici ar trebui sa dau detalii despre carte, despre cum m-a influentat pe mine, pe Bogdan si pe alti 4 prieteni care au citit-o si care s-au lasat de fumat – nu o sa o fac de frica sa nu influentez in vre-un fel, de frica sa nu ii schimb sensul in vre-un fel.

Cititi-o! Cititi-o chiar daca sunteti fumatori, fosti fumatori, sotiile unor fumatori, fiicele, mamele (vorbesc cu femeile ca sunt convinsa ca nu ma citesc masculii)

IN SFARSIT NEFUMATOR – METODA USOARA A LUI ALLEN CARR (humanitas)