joi, 24 decembrie 2009

Sosetele Mosului

0 comentarii
Aceasta sosetuta am facut-o pentru nasica noastra, o printesa mititica de numai 6 luni, o printesa balaie cu ochisori albastri ce isi va petrece pe 25 decembrie primul Craciun.
Am folosit un material mai vechi, ata, margele, sclipici, un lantisor, o fundita de la o marturie de botez.

miercuri, 23 decembrie 2009

Brosa

0 comentarii
Pentru ca este criza si bugetul de Craciun a avut ceva de suferit, anul acesta am confectionat cateva brose pe cae Mosul sa le duca in dar prietenei mele si surioarei mele mai mici - doua tipe mereu chic si nonconformiste care sper ca vor aprecia ca sunt facute din dragoste de doua maini dibace.
M-am folosit de o banda ce mi se parea in plus la o coronita primita anul tecut in dar de Craciun. Am indoit-o, am cusut-o si am intprs-o pe fata astfel obtinand un tub din material. L-am inpartit in doua parti egale. Am luat o bucata si am inceput sa fac bucle cosand de fiecare data (imi pare rau ca nu am facut poze pe etape dar in timpul asta ma jucam si cu fetita mea) intr-un final am obtinut un fel de floricica, pe fata i-am cusut o margea iar la spate un ac de siguranta. Pentru a fi sigura de stabilitatea acului am pus si lipici peste cusatura. Iata ce a iesit!

Bradut

0 comentarii
M-am inspirat de aici http://pretty-ditty.blogspot.com/2009/12/yarn-christmas-trees-tutorial.html - site care chiar merita vizitat pentru pasionatii de hand-made
Nu aveam cum sa il fac identic ca nu aveam cele necesare dar zic eu ca a iesit fain si cu resturile de lana din sertarul meu. Conul l-am facut din acel material cu care se protejeaza electocasnicele, un fel de polistiren dar foarte subtire si transparent. Am adaugat lana de diverse culori, ata, margelute (daca se intreaba cineva de unde am margele: aveam un sirag de la un 38000 pe care mi la rupt Ana), pe baza bradutului (care arata tare nasol) am lipit cu lipici vata. In varf am facut din carton acoperit cu staniol (o punga de cafea) o steluta.


sâmbătă, 5 decembrie 2009

Cine e Mos Nicolae??

0 comentarii
Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de Mos Neculai si pina la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat.Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greaca biruitor de popor) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim. Crestinii acelor timpuri au pastrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viata a unui corabier cazut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugaciune si post, a furtunii de pe mare s.a.). In ultima parte a vietii s-a retras la manastirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. Dupa opt ani, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, in cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducindu-se vestea ca din mormintul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au facut pelerinaj, vindecindu-se de boli incurabile.
Din veacul al XIX-lea, mina dreapta a Sfintului Nicolae se pastreaza la Biserica Sf. Gheorghe Noi din Bucuresti, unde se gaseste si mormintul Sfintului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai sai. Numeroase biserici din tara si mai ales din Ardeal au hramul Sfintului Nicolae.
Le Pere Fouettard In Franta, Sfintul Nicolae este insotit de un personaj pe care oamenii din Metz il dispretuiesc. Pina in 1552, Mos Nicolae venea singur pe 6 decembrie si aducea jocuri si dulciuri copiilor cuminti, dar si celor mai putin cuminti. In anul acela, Imparatul Carol al V-lea a asediat orasul Metz. Messienii au fost nevoiti sa ceara ajutor regelui Frantei pentru a face fata asediului care a tinut, cu toate acestea, pina in ianuarie 1553. Breasla tabacarilor a inventat chiar in timpul asediului un personaj grotesc pentru a-i imbarbata pe locuitorii din Metz. Personajul il reprezenta pe Carol al V-lea si purta cu el un bici cu care incerca sa pedepseasca tinerii si tinerele, alergindu-i pe strazi. Anul urmator, pentru a se bucura de libertate, breasla a reinnoit ideea acestui personaj urit, dezagreabil. Trecerea lui prin oras coincide oarecum cu aceea a Sfintului Nicolae.
Anii au trecut si, cu timpul, a devenit un obicei ca Sfintul Nicolae sa aduca dulciuri, iar caricatura lui Carol al V-lea sa apara pedepsind copiii neascultatori cu nuielusa usturatoare. Oameni pasnici, locuitorii din Metz l-au uitat pe Carol al V-lea si l-au botezat Pere Fouettard (mosul care vine cu biciul) pe cel care-l insotea pe Mos Nicolae, patronul copiilor.

Traditii in familie

1 comentarii
Am fost si i-am cumparat Anei si celorlalti bebei apropiati cadourile pentru Mos Nicolae si Mos Craciun, nu stiu cum s-a nimerit dar cand am ajuns acasa cu ele a ajuns si Ana si evident ca a vazut tot. Ne-am gandit ca e mica si uita pana vin mosii, corect poate ca va uita dar am ramas masca de cat a putut sa planga ca nu i le-am lasat sa se joace cu ele. Doua zile a mers la dulap si mi-a aratat cu degetelul ca vrea ceva de acolo de sus...acum in sfarsit a uitat........so! big mistake mamy!
Asa mi-am adus aminte ca eu nu am vazut niciodata, nici macar acum la 28 ani, cadourile ce urma sa le primesc. Intotdeauna am asteptat cu sufletul la gura venirea mosului, suna aiurea? Poate ca da, dar totusi noi am pastrat acest farmec al Craciunului, am pastrat tremurul de nerabdare, emotia asteptarii zambetul de bucurie al tuturor la primiea cadourilor. Cand eram mica aveam o credinta oarba in Mos Craciun, eram fraiera "parcarii" ce nu vroia in ruptul capului sa priceapa ca Mos Craciun este mama si tata......degeaba le explicam ca la mine, la bunici, la Roman, in fiecare an vine Mos Craciun cu tolba plina, vine cu sania pin nametii de zapada si bate cu toiagul in usa, ii spuneam poezii si cantecele spre deliciul bunicilor si al intregii audiente iar el ma rasplatea cu tot ce ii cerusem in scrisorea trimisa inca din noiembrie. Imi aduc aminte cum ii param plangand, la mama .......nu mai tin minte ce explicatii imi dadea ea dar stiu ca in anul urmator eu tot credeam. M-am prins cum sta treaba dupa ce s-a nascut sora mea cand intr-un an a venit un mos incaltat cu pantofii vecinului, cu vocea vecinului, cu zambetul lui.......cata jena, cata stanjeneala m-a cuprins nici nu pot descrie. Pentru prima data am spus poezia cu ochii in pamant iar noaptea m-am gandit si m-am rasucit pe toate partile, eram mica si totusi mi-a fost jena sa le spun parintilor ca stiu. Cred ca un rol important a jucat si sora mea, pentru care ma simteam ca o mama si pentru care am simtit ca este important sa cred in Mos Craciun, nu aveam dreptul sa ii fur aceea magie, acele clipe unice din fiecare an in care un mos te rasplateste pentru tot ce ai mai bun in tine.
Cu timpul s-a renuntat la venirea Mosului in persoana, era prea ocupat asa ca doar ne anunta venirea printr-un ciocanit puternic in usa si ne lasa o traista mare si rosie cu o multime de cadouri in holul blocului. Trec anii, eu am 28 si sora mea 19, eu sunt casatorita iar ea are un prieten. Oriunde am fi, in ajun ne strangem in casa parinteasca. Bogdan a primit cu mandrie onoarea de a pune instalatia in brad, evident sub stricta supraveghere a tatei care are intotdeauna sfaturi pretioase, eu pun ate sau mai noi clame la globuri, Alex le aseaza in brad, cand e aproape gata vine mama si aseaza beteala, mama care e vesnic la bucatarie desi in fiecare an ne promite ca pana ne apucam de impodobit e gata mancarea si ne va onora cu prezenta. Miroase a cozonac si friptura, se aud colinde la tv si din cand in cand suntem intrerupti de colindatori. E gata bradul si brusc toata lumea dispare, toti stiu ca in dormitorul parintilor sacul cel mare si rosu asteapta sa fie umplut, ne mai intalnim pe hol in drumul spre sac si razand fugim pefacandu-ne ca avem o cu totul alta treaba decat umplerea sacului. Din nou sufrageria este plina si ......si ......ce se aude? parca a batut cineva? or fi iar colindatori? O auzim pe mama: "hei cred ca a venit Mos Craciun!! e un sac mare aici sa vina cineva sa il ridice ca e tare greu!"
Aceasta poveste se repeta an de an, actorii se inmultesc, noii veniti privesc la inceput cu neincredere jocul nostru apoi intra si ei in aceasta sceneta veseli si bucurosi sa afle ca Mos Craciun exista si intr-un oras industrializat, fara zapada de ceva ani incoace, intr-o scara de bloc la etajul 1, intr-o familie normala, cu bune si rele, intr-o famile ce se incapataneaza sa fie famile.
Anul trecut am pastrat traditia, anul acesta ma gandeam ca Ana e deja maricica si incepe sa inteleaga, as fi vrut sa stam acasa si sa impodobim noi trei bradutul si doar noi trei sa il asteptam pe Mos Craciun dar abia acum dupa ce am scris aceste randuri am realizat ca noi trei suntem mult mai frumosi langa familie, ca oricat m-as chinui sa imit traditia de acasa nu as reusi asa ca Ana din nou va petrece noaptea de ajun in familia F. cu bunici, matusi, unchi, parinti, catel si nelipsitul Mos Craciun

marți, 1 decembrie 2009

Fasole batuta

0 comentarii
Am fiert fasolea de am innebunit-o, si am bagat-o la blender cu ulei sare si usturoi (astea se pun dupa gust) Am taiat ceapa mai marisor si am prajit-o la sfarsit adaugand un pic de suc de rosii

mancare de fasole boabe

0 comentarii
Ingrediente

500 g fasole alba, uscata,
2-3 cepe,
2 morcovi,
1 telina mica,
1 radacina de patrunjel,
2 ardei,
1 lingura pasta de tomate,
1 legatura de patrunjel,
sare, ulei, boia dulce de ardei, piper,

Mod de preparare

Fasolea se pune la inmoiat de seara pana dimineata. Se pune la fiert, dupa cateva clocote se schimba apa, se pune alta apa calduta si se lasa Ceapa, morcovul, radacina de patrunjel, telina, ardeiul se toaca marunt si se calesc toate in uleiul incins, se adauga sare, piper, boiau de ardei, patrunjelul tocat fin. Dupa ce s-au inabusit se pun peste fasolea scursa pe jumatate de apa. Dupa ce totul a fiert bine, se adauga pasta de tomate si se mai lasa 2-3 clocote.

ciorba de fasole

0 comentarii
Ingrediente:
150 - 200 fasole boabe,
1 morcov,
o legatura de patrunjel,
o ceapa medie,
un ardei gras,
2 rosii,
bors (ori zeama de varza)
leustean,
telina,
sare.
eu am pus doar fasole, morcov si ceapa si am folosit din camara un borcan de zarzavat
Mod de preparare: Fasolea inmuiata in apa rece, a doua zi se limpezeste cu apa rece si se pune la fiert tot in apa rece. Am dat-o in doua clocote sa scoatem toate gazele din ea Zarzavatul si ceapa, rase prin razatoarea cu gauri mari, se calesc, 2 minute, in 50 ml untdelemn si se adauga in oala cu fasole.
Cind fasolea este fiarta, se pun ardeiul taiat in felii subtiri, rosiile taiate in felii de 2 cm, am adaugat suc de rosii am potrivit-o cu sare si am completat-o cu apa, daca ciorba este prea deasa.
Se acreste dupa gust si se aromeaza cu frunze de leustean si telina taiate marunt.
Ciorba va avea culoarea roz. Se poate consuma si rece. Si in acest caz, fasolea se poate fierbe in oala sub presiune, impreuna cu zarzavatul calit. Dupa ce s-a desertat in oala obisnuita, cind da in clocot, se adauga celelalte ingrediente.

Se poate servi cu clasica ceapa rosie sau eu am taiat rondele o ceapa rosie am pus un pic de sare si un pic de otet. La Burebista in am mancat ceva asemanato numai ca ceapa era strivita cu un pumn zdravan si imbibata cu otet si sare
 

jurnal de mama virgina Design by Insight © 2009